cronicamarunta

vamaveche. Se uită la mine ca la un tâmpit când le spun că mi-e dor să mă tai întălpi pe plajă. În cioburile de berivodci rămase acolo sub nisip să-mi las sângele și sămi- amintesc a doua zi. În scoici nu cred. Doar în sticlă, mucuri de țigări și ocazionalelele pahare de plastic. Clar, de lună nici nu poate fi vorba. Stai tu să vezi cum era plaja când nu erai născut! Era faină pulică, n-ai idee. Nici noi n-am călcat-o dar nepovesteau ăia… vameloții.

Acum e peturi, nu mai ie vamă. Atunci, zic, de ce caznele Dunării vreau să merg acum? Pentru că ești prost și nu te știi cum e cu nisipurile pure de aur. Cu imsulele din Elenia. Cu palmeriile. Cucocotierii. De ce să borăști lângă pescăruși când ai putea să alergi după pinguini tropicali în Olinclusiv? Dar pe tine PAC !! te lovește hamsiul de la zodia peștelui, PAAAAC!!! te pocnește blecsabbatul din halba de pe terasă, PACPACPACPACPACPAC!!!!!! o sută de concerte cu trupele piele de găină! Ai în vânt, în mare, tot nisipul de care-i nevoie.